Societatea Micologică din România organizează excursii tematice în diferite perioade ale anului, în scopul cunoașterii diversității micologice caracteristice anumitor sezoane, în variate tipuri de ecosisteme. Deplasările de teren vor viza explorarea unor habitate din diferite zone ale țării, caracteristice unor tipuri variate de relief și zone climatice. Aceste deplasări vor avea un caracter oțional, fiind organizate doar în anii în care condițiile climatice o vor permite.
Deplasările în scopul cunoașterii diverității micologice vor fi anunțate de organizatori și vor fi accesibile atât membrilor Societății Micologice din România cât și altor persoane interesate de cunoașterea ciupercilor, de recunoașterea speciilor comestibile, toxice și otrăvitoare, interesate de protecția biodiversității și a habitatelor naturale, pentru și reactualizarea informațiilor privind taxonomia, ecologia și corologia speciilor de fungi din România etc. În acest sens, participanții vor suporta costurile aferente transportului și cazării, însă vor putea beneficia de explicații gratuite din partea specialiștilor prezenți.
Explorarea diversității ciupercilor vernale
Ciupercile vernale apar în perioada de primăvară, de la sfârșitul lunii februarie până la sfârșitul lunii mai, în funcție de condițiile climatice din anul respectiv și de zona considerată. Apariția acestor ciuperci este efemeră, perioada fiind redusă ca durată. Încă de la topirea zăpezii pot apărea specii de ciuperci, deosebite prin formă și colorit. Dimensiunea acestora poate fi foarte variată, de câțiva milimetri, precum mixomicetele ce se dezvoltă pe resturi vegetale – Arcyria cinerea, Trichia varia sau Stemonitis ferruginea, ascomicete lignicole – Mollisia cinerea, Nectria cinnabarina, ascomicete foliicole – Ciboria amentacea, Rhytisma acerrinum etc. Alte specii prezintă dimeniuni de la 1-2 centimetri până la peste 10 centimetri, cu apotecii de culoare roșie – Sarcoscypha coccinea („urechiușe”), cu strome negre și dure, ramificate ca niște coarne de cerb – Xylaria hypoxylon, cu strome sferice brunii-roșcate – Hypoxylon fragiforme, cu forme neregulate și consistență gelatinoasă, de culoare roz-violaceu – Ascocoryne sarcoides, de culoare neagră – Exidia glandulosa, de culoare albă-cenușie – Tremella encephala, cu apotecii cupuliforme brunii ce se dezvoltă din scleroți subterani printre plante de Anemone nemorosa și Anemone ranunculoides („floarea Paștelui”) - Dumontinia tuberosa etc.
Unele dintre ciupercile ce pot fi găsite în această perioadă sunt comestibile, însă numeroase specii sunt toxice sau chiar otrăvitoare letale. Printre acestea se numără ”zbârciogii”, specii de Gyromitra, Morchella și Ptychoverpa.
Societatea Micologică își propune organizarea unor expediții pentru colectarea de ciuperci vernale și pentru promovarea cunoștințelor privind ecologia acestora, dar și a modalităților de recunoaștere în scopul evitării confuziilor dintre speciile comestibile și cele otrăvitoare.
Cunoașterea ciupercilor din sezonul estival
În sezonul estival, în special în ecosistemele forestiere din etajul colinar și montan, atunci când condițiile de umiditate și temperatură o permit, se dezvoltă numeroase specii de ciuperci comestibile, deosebit de apreciate pentru valoarea lor gastronomică, astfel încât sezonul estival atrage numeroși căutători amatori, dornici să colecteze ciuperci pentru consumul propriu. Însă, pe lângă numerosele specii de boletacee și suilacee comestibile, în această perioadă apar și multe specii de Amanita, majoritatea fiind toxice, sau chiar otrăvitoare letale, existând un risc crescut de intoxicații în rândul celor ce nu acordă o atenție sporită ciupercilor pe care le colectează.
Totodată, sezonul estival reprezintă o perioadă în care diversitatea ciupercilor este foarte crescută, o perioadă propice pentru pasionații de micologie de a învăța despre ecologia acestor specii, de a-și îmbogăți cunoștințele în domeniu și de a găsi specii mai puțin cunoscute. Tot în această perioadă pot fi găsite numeroase specii de rusulacee, unele comestibile, altele toxice (cunoscute sub numele de „hulubițe”, „vinișoare”, „lăptuci”, „iuțari”, „râșcovi”), cu un colorit foarte variat: roșii (Russula emetica – toxică), verzi (Russula virescens – comestibilă, „pâinișoara”, „hulubița”), nuanțe de violaceu (Russula cyanoxantha – „vinișoara”, comestibilă). Unele specii prezintă un latex incolor sau divers colorat: latex alb (Lactarius piperatus – „iuțarul”), latex portocaliu (Lactarius deliciosus, L. salmonicolor – „râșcovii”, comestibili). Gama de ciuperci este completată cu specii de boletacee, cunoscute sub numele de „hribi”, „pitoance”, „pitărci”: Boletus edulis, B. aestivalis, Leccinum carpini, Xerocomus chrysenteron – comestibile; Boletus satanas – „hribul țigănesc”, toxică. Mai pot fi întâlnite specii de gasteromicete („pufai”, „pufulete”, „beșici”), Coprinus s.l. („bureți de cerneală”), Cantharellus cibarius („gălbiori”, comestibile), Ramaria spp. („creasta cocoșului”) etc. Pajiștile și fânețele sunt „populate” de Agaricus campestris („ciuperca albă” sau „ciuperca de bălegar”, comestibilă) și de Marasmius oreades („bureții de rouă”, comestibili) etc.